Activistii pentru drepturile digitale din cinci țări europene au lansat joi o campanie pentru a scoate în evidență utilizarea din ce în ce mai mare a recunoașterii faciale și a altor tehnologii de identificare biometrică pe tot continentul, despre care spun că vor supraveghea în masă, la o scară fără precedent.
„Vrem să ne exprimăm în fața liderilor UE și a liderilor naționali – astfel încât aceștia să nu mai poată ignora această problemă”, a declarat pentru Politico – Ella Jakubowska, responsabil pentru politici și campanii la grupul de advocacy European Digital Rights (EDRi).
Când UE a lansat o prezentare a viitoarelor sale legi privind inteligența artificială la începutul acestui an, liderii politici au promis „o dezbatere europeană largă” cu privire la modul în care tehnologia – care poate identifica indivizi în mulțimi în timp real, analizând caracteristici precum fețele sau vocile lor – ar trebui folosită pentru a monitoriza spațiile publice, a precizat Jakubowska.
Dar, în schimb, „tot ce auzim sunt companii private … despre cât de fantastică este biometria – și auzim foarte puțin despre obligațiile legale față de drepturile fundamentale și cum, la nivel social, acest lucru are impact asupra democrației, despre modul în care oamenii se simt și ce înseamnă implementarea supravegherii biometrice pe stradă ”, a adăugat Jakubowska.
Efortul coordonat – denumit „Reclaim Your Face” – vine pe măsură ce, pe larg neobservat, autoritățile din întreaga Europă au început să implementeze tehnologia, legile existente, acoperind doar parțial această utilizare.
Crește presiunea asupra factorilor de decizie pentru a reglementa utilizarea acesteia în spațiile publice, deoarece se așteaptă la o propunere legislativă pentru reglementarea inteligenței artificiale, inițiată de Executivul european, la începutul anului viitor. Și ilustrează modul în care o conștientizare din ce în ce mai mare cu privire la potențialul tehnologiei de a supraveghea populații întregi alimentează rezistența pe continent în ceea ce priveste confidențialitate.
Jakubowska a spus că respectiva campanie a fost lansează pentru prima dată în Italia, Grecia, Olanda, Republica Cehă și Serbia, deoarece organizațiile locale din aceste țări „toate au avut deja succese în campania lor de biometrie”.
Această acțiune de advocacy a condus, de exemplu, ca orașul italian Como, să renunțe la „desfășurarea ilegală a supravegherii biometrice”, a spus ea.
În curând vor urma campanii în alte țări, inclusiv Germania sau Franța, a adăugat Jakubowska.
Ideea din spatele a douăsprezece organizații care își unesc forțele este de a permite societății civile să își facă auzită vocea într-o dezbatere dominată, în mare parte cu industria tehnologiei.
Jakubowska a spus că – în ciuda obiectivului declarat al UE de a fi liderul mondial în domeniul inteligenței artificiale „de încredere” – din ce în ce mai multe „utilizări autoritare ale diferitelor tehnologii biometrice apar constant” în întregul bloc comunitare.
„Trebuie să ascultăm mai puțin companiile private, care, desigur, nu sunt interesate de o reglementare puternică și să ascultăm persoanele afectate”, a spus Jakubowska. „Pentru că întotdeauna există cineva care privește și cineva care este urmărit”.